"cazul de..." ( intro-rezumat pentru 2009 )

Nu e niciodata uşor. I guess i am just bound to break people's hearts. Ieri s-a întamplat...somehow... er'ry single fkin time i manage to do the same thing over and over and over. If this could be hell , than this is mine. E doar o problemă de timp. Aia e simplu şi uşor de trecut. S-a întamplat la începutul anului. Ce bine că mi-ai amintit. Aşa mi-am început anul. De atunci îţi dai seama ca nu am mai vb cu el decât rahaturi. Mi-e dor de el sometimes- de poveşti. Nu mi-a zis ca şi-o dorea chiar aşa mult...şi eu ca prostu m-am băgat. E frumoasă, dar a rămas acolo. Şi cam aşa am ţinut-o tot anul. Deci clar ca am fost peste tot, dar de fapt nicăieri - şi evident , singur. Iniţial nu voiam nimic de la ea. Nici ea de la mine. Nu ştiam că e în situaţia de "nerevenire " după o relaţie de ani. Atunci am ştiut: it was meant 4 nothing. Adică... nu poţi ridica precum în magie o tristeţe de pe fruntea cuiva, tristeţe aşezată în caţiva ani. I felt so....so useless. Mai ales că ea şi întindea mâna după ajutor, dar în acelaşi timp dădea înapoi cu frică. My saddest experience din ultima vreme. Înca o mai văd , din când in când. Dar mi-e să nu o speriu. Şi dacă nu o speriu şi se apropie, în nimicnicia mea să nu îi frâng inima şi-aşa fragilă. Ăsta e cazul de : 'mai bine fără'.